Pe masura ce mugurii verzi ai redresarii economice, pe care multi i-au detectat in primavara, au cam inceput sa se ingalbeneasca, apar si intrebarile: a esuat politica de resuscitare a economiei printr-un pachet stimulativ masiv? S-a dovedit oare gresita abordarea keynesianista, acum ca a fost testata in practica?
Dar aceste intrebari ar avea sens doar in masura in care respectiva doctrina keynesianista ar fi fost cu adevarat testata. Avem acum nevoie de inca o injectie cu o doza de stimulente fiscale. Daca nu va fi administrata, vom asista la o perioada si mai lunga in care economia va opera sub capacitate si va genera un somaj ridicat.
Administratia Obama pare surprinsa si dezamagita de cotele mari si dinamica ridicata a somajului. Nu ar trebui sa fie. Tot ce se intampla acum era perfect previzibil. Adevarata masura a succesului stimulentelor nu este nivelul actual al somajului, ci nivelul pe care somajul l-ar fi atins daca stimulentele NU ar fi fost aplicate. Administratia Obama stia din totdeauna ca va crea trei milioane de locuri in plus fata de numarul existent in situatia neaplicarii pachetului stimulativ. Problema este ca socul resimtit de economie din cauza crizei financiare a fost atat de puternic incat nici macar pachetul lui Obama, asa imens cum pare, nu a fost suficient.
Mai exista insa o problema: in SUA, doar un sfert din cele aproape 800 miliarde dolari alocate stimulentelor era prevazut a se fi cheltuit in acest an, iar cheltuirea a fost un proces lent si dificil chiar si pentru proiectele gata sa inceapa. Statele din componenta SUA s-au confruntat intre timp cu pierderi masive de venituri, care depasesc 200 miliarde dolari. Cele mai multe dintre ele sunt obligate, prin constitutiile lor, sa functioneze cu bugete echilibrate, ceea ce inseamna ca respectivele state sunt acum nevoite fie sa creasca taxele, fie sa taie di