Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de neoplasm în rândul populaţiei feminine din România şi reprezintă principala cauză de deces prin patologie proliferativă la femei. În fiecare an, aproximativ 6.000 de femei se îmbolnăvesc şi peste 3.000 decedează din cauza acestei boli. Numărul mare de decese este urmarea faptului că boala este descoperită în stadii tardive, când şansele de supravieţuire sunt mici. Doar puţin peste 10% din cazuri sunt depistate în stadii precoce, când tratamentul adecvat asigură o supravieţuire în jur de 95%. Principalele explicaţii ale acestei situaţii sunt lipsa de educaţie a populaţ Publicitate iei privind sănătatea sânului şi lipsa unor programe naţionale de depistare precoce prin mamografie, ecografie sau examen clinic. Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală, Societatea Naţională de Medicina Familiei/Medicină Generală şi Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România au organizat recent masa rotundă cu tema: „Rolul reţelei de asistenţă medicală primară în depistarea precoce a cancerului de sân“. S-a discutat contextul cancerului de sân în România (Carmen Suraianu), integrarea consultaţiei sânului în rutina practicii medicului de familie (dr. Borbala Koo), pregătirea medicilor de familie pentru consultul sânului după modelul elaborat de UMF Tg. Mureş (dr. Cosmina Uzun) etc. Dr. Borbala Koo a expus un program local pentru depistarea precoce a cancerului de sân cuprinzând următoarele componente: evaluarea resurselor locale şi a nevoilor; dezvoltarea competenţelor medicilor de familie pentru acordarea de consultaţii privind sănătatea sânului; dezvoltarea sistemului integrat de servicii pentru sănătatea sânului; informarea şi educarea populaţiei. Discuţiile au scos în evidenţă faptul că medicii de familie nu dau totdeauna atenţia cuvenită palpării sânului, operaţie simplă care conduce la identificarea