Arestarea unor generali, acuzaţi că puneau la cale răsturnarea guvernului, repune pe tapet relaţia spinoasă politic-armată. Turcia a trăit până acum trei mari lovituri de stat conduse de militari. Numit „Lovitura de ciocan“, complotul urmărea instaurarea haosului în ţară, urmat de intervenţia salutară a armatei, ce ar fi restabilit ordinea.
Câteva moschei din Istanbul aruncate în aer, un avion militar turc doborât deasupra Mării Egee, Turcia adusă în prag de război cu Grecia... Sunt câteva dintre „ingredientele" complotului generalilor, dezvăluit, în ianuarie, de „Taraf" un ziar independent de orientare liberală.
Povestea, ce ar fi trebuit să se încheie cu intervenţia armatei şi debarcarea guvernului Erdogan, produs al Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP, islamist) a provocat o adevărată furtună în mediile politice turceşti. Deşi generalii au dezminţit planul, afirmând că era vorba despre un «exerciţiu militar de simulare», dezvăluirea din «Taraf» s-a lăsat cu arestări spectaculoase, operate la începutul săptămânii.
Plan gândit de „foşti"
Complotiştii arestaţi, 49 conform canalului CNN-Turk, sunt ofiţeri superiori, generali şi amirali în retragere, unii purtând titlul onorific de „paşă", datând de pe vremea Imperiului Otoman.
Între cei reţinuţi figurează generalul Ergin Saygun, fost adjunct al şefului Statului Major, generalul Ibrahim Firtina, fostul şef al armatei aerului şi amiralii Ozden Ornek şi Ahmet Feyyaz Ogutçu, foşti comandanţi ai Marinei. Alături de ei, au mai fost inculpate în afacere peste 400 de persoane, de la simpli soldaţi, la cadre didactice, jurnalişti şi politicieni. Până de curând, comentează analiştii, un astfel de gest ar fi fost de neimaginat în Turcia, ţară unde armata a fost mereu percepută ca unic garant al stabilităţii şi secularismului societăţii.
Deocamdată, nu a fost pr