Semnarea de către UE şi 22 de state membre a acordului ACTA este doar un prim pas către intrarea în vigoare a controversatului document, asupra oportunităţii acestuia urmând să se pronunţe, procedural, PE, dar şi Consiliul UE, potrivit Mediafax.
UE a semnat acordul ACTA într-un mod mai mult decât discret - fără comunicat de presă, fără vreun alt anunţ public. Guvernul japonez însă a anunţat, pe pagina sa de internet, organizarea procedurii de semnare la sediul MAE din Tokyo. De fapt , toate părţile la Tratat, cu excepţia UE, a Elveţiei şi Mexicului au semnat ACTA în 2011. Este vorba despre Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi SUA.
UE a semnat, la 26 ianuarie, la Tokyo, Japonia fiind depozitarul tratatului. Uniunea a fost reprezentată şi a semnat prin intermediul lui Hans Dietmar Schweisgut, ambasador şi şef al Delegaţiei UE în Japonia, conform unui comunicat al MAE nipon.
CE a publicat pe site-ul său mai multe informaţii despre document. CE a explicat că, din punct de vedere procedural, deoarece documentul conţine prevederi privind măsurile penale - domeniu considerat de competenţă partajată între UE şi statele membre - el trebuie semnat şi ratificat de către toate cele 27 de state membre ale UE. Autorităţile de la Bucureşti nu au anunţat până la acest moment cine a semnat pentru România acest document însă potrivit relatărilor din presa internaţională în cazul celorlalte state a fost vorba despre ambasadorii acreditaţi la Tokyo. De altfel, subiectul ACTA a devenit cunoscut la Bucureşti după ce liderul PSD Victor Ponta a scris pe Facebook că USL va suspenda aplicarea acordul antipiraterie ACTA dacă va ajunge la guvernare şi dezaprobă forma actuală a acestuia, semnată de guvern în absenţa unei dezbateri publice.
Cele cinci state membre care nu au semnat încă documentul sunt Germania, Estonia, Cipru, Ola