Serban AXINTE
lumea ti-a iesit asa cum ai vrut
Prefata de Doris Mironescu
Editura Vinea, Bucuresti, 2006, 74 p.
lumea ti-a iesit asa cum ai vrut este un titlu de volum tentant si cu atit mai rar pentru un poet, fie el din categoria poetilor maudits, fie pur si simplu un minimalist cu puternice accente biografice, adica genul cel mai in voga (si rezistent!) in momentul de fata. Tinarul poet iesean Serban Axinte – care a publicat cartea cu acest titlu la Editura Vinea, in 2006 – are ceva din ambele tipuri evocate mai sus si, contrar asteptarilor, nu reprezinta o exceptie de la regula: nu scrie o poezie multumita, senina sau burgheza. Dimpotriva. Prima sectiune, care da titlul cartii, e o solutie/psihologie de compromis, o (auto)amagire, un liman la care ajunge „fioroasa“ – cum o numeste prefatatorul, Doris Mironescu, cu un termen haios, pentru ca plin de umor involuntar – criza de formare (poetica).
Autor a doua volume de poeme anterioare (starea balantei, 1996, si pragurile apeiron, 1999, ambele aparute la Iasi), Serban Axinte se afla, inca, in lumea ti-a iesit asa cum ai vrut, intr-o faza de tranzitie, de limpezire a formulelor (a influentelor culturale) si a subiectului poetic (de la instanta abstracta, „modernista“, cum spune prefatatorul, la subiectul biografic, prozaic, postmodern). in acest parcurs, cred ca prima sectiune, sectiunea omonima, da adevarata masura a poetului: sint cele mai bune patru poeme ale lui Serban Axinte, tentante prin promisiunea, neonorata pe deplin, a unei poezii minimalist-biografice impacate cu sine, iar nu mizerabiliste: „sa vreau asadar sa ma plictisesc/ in fata televizorului,/ sa nu uit sa vin acasa cu piine,/ sa las asa toate lucrurile in paragina,/ sa nu mai parasesc orasul,/ chiar cartierul;/ sa maninc doar ceea ce mi se ofera,/ sa fumez mai putin,/ sa beau ori mai mult ori deloc,/ gata
