O dronă a efectuat miercuri, pentru prima dată, o aterizare pe puntea unui portavion, realizând în mod autonom una dintre cele mai complexe manevre din aviaţie.

După 102 ani de la prima aterizare a unui avion biplan pe un crucişător echipat cu o platformă, aeronautica navală a intrat astfel într-o nouă eră, când avioane automatizate se vor integra în operaţiuni aeriene navale înainte de a ateriza pe puntea unor nave uriaşe legănate de valuri, scrie Agepres.

''Astăzi aţi putut vedea viitorul'', a declarat, cu entuziasm, ministrul Marinei americane Ray Mabus, venit la bordul portavionului ''George HW Bush'' pentru a asista împreună cu alţi înalţi oficiali ai US Navy la această premieră.

Încadrată de două avioane de luptă F-18 în cursul zborului său de la baza aeronavală Patuxent River, din Maryland /est/, drona X-47B, supranumită ''Lup de mare'', a aterizat pe portavionul care naviga în largul coastelor Virginiei /est/.

Perfect aliniată cu axa portavionului, drona şi-a efectuat coborârea în mod autonom, reajustându-şi constant poziţia, graţie unor GPS-uri integrate în aparat şi în navă, care sunt în comunicare constantă.

Spre deosebire de un Predator sau un Reaper pilotate de la distanţă, X-47B a depăşit limita în materie de automatizare: operatorii doar au configurat planul de zbor şi au lăsat-o să se descurce, supraveghind însă modul în care aparatul evoluează şi poate să-şi schimbe ''ordinele''.

Odată aterizată pe puntea portavionului, ''câinii galbeni'', cum sunt numiţi membrii personalului care se ocupă de avioanele de la bordul portavioanelor, se apropie de dronă, o ancorează şi o examinează.

Cu o lungime de 12 metri şi o deschidere a aripilor de 19 metri, drona, construită de firma Northrop Grumann, dispune de întreaga suprafaţă de zbor a punţii pentru a evolua. Apoi, un operator dotat cu o comandă fixată pe braţul său stâ