Nimeni nu este la adăpost, până şi ultratehnologizata Japonie a fost îngenunchiată
Catastrofele naturale au devenit mai frecvente şi mai distrugătoare, iar numărul persoanelor vulnerabile a crescut şi el (între 50.000 şi 60.000 de persoane în plus sunt afectate în fiecare deceniu, din 1970 încoace). Cel puţin jumătate dintre victimele acestor catastrofe sunt copii. Iar lucrurile nu se vor îmbunătăţi, dată fiind încălziarea climatică. Este, deci, important să reacţionăm pentru a limita înmulţirea dezastrelor, comentează 7sur7.be.
Consecinţe incalculabile
Schimbările climatice, despăduririle şi deşertificarea terenurilor arabile sunt doar câteva dintre fenomenele care joacă un rol în amplificarea fenomenelor naturale de care se fac responsabili chiar oamenii. Aceste catastrofe naturale au uneori un impact pe care nu-l putem bănui. În Sri Lanka, de exemplu, valul tsunami a deplasat sute de mine antipersonal care vizau rebelii din mişcarea Tigrilor Tamili. Odată deplasate, aceste mine au devenit un adevărat flagel pentru populaţia locală, în special pentru copii.
Un alt element de luat în calcul: suprapopularea. Când valul tsunami s-a abătut asupra coastelor din 14 ţări, 230.000 de vieţi au fost spulberate. În alte vremuri, numărul n-ar fi fost la fel de mare, pentru că şi creşterea demografică face ca în caz de catastrofă naturală să fie în pericol.
Estimări UNICEF
UNICEF estimează că 756 de milioane de copii trăiesc în primele zece ţări în funcţie de vulnerabilitatea la schimbările climatice, iar în următorii 10 ani, 175 de milioane de copii vor fi afectaţi anual de dezastrele legate de climat.
Totuşi, este posibilă prevenirea acestor catastrofe sau în orice caz să diminuăm impactul lor, când este vorba despre uragane, erupţii vulcanice, inundaţii, tsunami. Suntem în măsură să luăm deciziile necesare pentru a
