Ultima tusa In jumatatea de ora a postului pentru Romania, ti se ofera - cu maxim profesionalism - un comprimat de realitate interna si externa, in stare a suplini cu brio orice parcurgere a presei. La Cumpatu - Sinaia, prin anii saptezeci, vecernia statea sub crucea de pe Caraiman, stinsa de la invazia ruseasca, dar prezenta acolo, memento al unei Romanii care disparuse de pe harta geografica. Nu si de pe cea spirituala. Se facuse sapte fara cinci minute si colosalul soltic al criticii literare Cornel Regman, ca electrocutat, isi ceru scuze si-o sterse printre vilisoare: Europa libera! Ce-nsemnase, pentru tara eterna, postul münchenez, ce gura neintrerupt proaspata de oxigen pentru cei - enorm de multi - care voiau sa stie - despre ei - ce nu puteau sti aici, sub apasarea propagandei! Postul s-a stins treptat dupa '89, desi in plina restauratie postdecembrista, ar mai fi fost inca extrem de necesar. Altul, in schimb, i-a luat locul acelei miraculoase Europe libere: BBC. Desi vremurile-s - ferice de noi! - total altele, imi place sa joc, usor histrionic, rolul acelui regretat Cornel Regman si, la sase fara cinci, dispar fulgerator dintre... convorbitori: BBC! In jumatatea de ora a postului pentru Romania, ti se ofera - cu maxim profesionalism - un comprimat de realitate interna si externa, in stare a suplini cu brio orice parcurgere a presei. Presa - nici vorba - de mare efervescenta acum, invadata, inevitabil, si de vandabilele imunditati. Care insa pentru cineva ce mai are si altceva de facut, in stare a-i obtura periculos agenda. In cazu-mi, cea de atelier. Infundat in hatisurile infernale ale cotidienelor, n-as mai avea linistea necesara obligatoarei recluziuni (numita, distins, creatie...). BBC este solutia. Intins pe generosu-mi pat din preajma sevaletului, pat proustian-procustian, plin cu ciornele viitoarelor compozitii, dar si ale textelor ce apar aici, in a