La 6 august, când Biserica Ortodoxă a prăznuit Schimbarea la Faţă a Mântuitorului pe Muntele Tabor, revelare a esenţei Sale divine, calendarul popular ne aduce din străvechime o altfel de schimbare, o schimbare de timp şi anotimp, o purificare de suflet şi trup în amintirea ascensiunilor iniţiatice spre înălţimile munţilor, practicate odinioară de moşii noştri. În vechime, aceasta era ziua când se credea că se amestecă vara cu toamna, când Apollo, zeul suprem al soarelui şi al luminii, îşi disputa lumea cu Dionysos, zeul vegetaţiei, al pomilor şi al viţei-de-vie, al vinului şi al extazului. Ţăranii spuneau că acum "se ceartă toamna cu vara", iar ziua hotar dintre cele două anotimpuri au numit-o Probejenie.

Poveştile din bătrâni spun că după Probejenie codrul începe să-şi schimbe culoarea, albastrul cerului devine mai intens, apele se răcesc, copacii plâng pentru că nu-şi mai văd crescând lăstarii, florile îşi pierd mirosul şi puterea tămăduitoare, iar berzele pleacă de pe la noi, purtând rândunelele plăpânde pe aripi. Se crede că cine pleacă la drum lung o dată cu păsările călătoare se va rătăci printre străini şi cu mare greutate va mai găsi calea spre casă. Aşa că e bine să le însoţim doar cu privirea, pentru că atunci vor lua cu ele şi toate durerile noastre.

Tot din această zi, chipurile oamenilor se vor schimba, vor începe să se lumineze, să se albească, pentru că soarele nu va mai avea putere să le rumenească obrazul. Iar cei care îşi doresc din tot sufletul să scape de o patimă, de Probejenie, îşi vor afla leacul. Pentru asta, le vin în ajutor Moşii Schimbării la Faţă, strămoşii totemici care fac legătura între cer şi pământ între ceea ce se vede şi ceea ce se simte, între dorinţă şi amintire. Lor le aduc femeile satului ofrande bogate în struguri şi miere, alimente sacre din cămările zeilor, care în această zi capătă proprietăţi vindecătoare ş