Miluta le-a spus-o frans, a la Chirita, iar stabii n-au avut alta solutie decit sa-l faca... Artist al poporului. Bimba, mai! Cum isi saluta el, aiurit, admiratorii in piata. Si in spatiul artelor se mai consuma, din cind in cind, acte stupefiante. Canalele media au comentat, sec, faptul ca fiul fostului dictator a cistigat procesul privind... revendicarea unor picturi celebre, apartinindu-i prin mostenire. In ce fel apartinindu-i si ce fel de mostenire? Daca avem in vedere samavolnicia ce se afla la mijloc. Aceeasi odrasla - ...repusa in drepturi - impune, insolent, interdictie stricta in privinta admirarii unui Grigorescu - dar si a altor mari ai picturii - pina la reintrarea in posesie. Ca, dupa aceea, de inchipuit cam cine va avea privilegiul sa se afle in fata capodoperelor. Ai casei, evident. Ni-i si inchipuim pe molohii in roba - aceiasi din timpul lui taticu - inchizind, satisfacuti, dosarul cu satisfactia datoriei implinite. E suficient sa-i vezi fostului tenisman mustata si perciunii, pentru a-i intelege apetitul omoririi animalelor ce nu au alta vina decit a se lasa impinse in fata gretosilor invitati la sclipiciosul masacru. Lecturi pe rol. Din colosalul Jurnalal lui Julien Green (1950): "O expozitie de pictura. Trupul omenesc in toata splendoarea lui, trupul omenesc imbracat in goliciunea lui ca intr-un vesmint regesc, sufletul imbracat in vesmintul lui regesc care este carnea lui. Ah, ce prosti sintem cu ideile noastre nesanatoase despre pudoare". Nu. Dupa jumatate de secol, altcineva, Jean-Claude Kaufmann, in Trupuri de femei, priviri de barbati: "Cabinele de baie nu mai sint ce erau... Astazi, eliberarea corpului stabileste regulile, te schimbi in vazul tuturor, pe plaja". Cine-si poate inchipui ca fostul mare actor al Nationalului iesean, Miluta Gheorghiu, intrupat legendar in Coana Chirita, cel ce dadea spectacol vivant doar traversind Piata Unirii