Blocajul în care se află de câteva zile instituţiile guvernului american are la bază disputele din Congres privind reforma sănătăţii Affordable Care Act (cunoscută şi cu numele de Obamacare). De ce s-a ajuns aici?

Fără Obamacare, lege votată în 2010, nu ar fi existat Obama al doilea- preşedintele american a câştigat un nou mandat în urma alegerilor de anul trecut. Reforma Sănătăţii care, printre altele, oferă mai multă protecţie (prin asigurări subvenţionate) persoanelor sărace. Obama a fost reales datorită votului masiv al populaţiei hispanice, care a totalizat 10% din electorat.

E uşor de bănuit că această lege (care a intrat parţial în vigoare la 1 octombrie) a fost un ghimpe în coastă adversarilor politici ai preşedintelui din partidul republican. Aceştia au încercat să desfiinţeze fără succes Obamacare de 40 de ori din 2010 încoace, aducând ca argument principal costurile prea ridicate ale noii legi.

Recent, republicanii din Congres s-au încăpăţânat să condiţioneze aprobarea bugetului de renunţarea la reforma sănătăţii. Intransigenţa acestora s-a lovit de intransigenţa democraţilor şi astfel s-a ajuns la blocajul instituţiilor guvernamentale.

Adevărul este că Statele Unite şchioapătă deja în ceea ce priveşte deficitul bugetar, plăţile curente şi plafonul datoriei guvernamentale. Pentru fiecare dolar cheltuit, guvernul trebuie să se împrumute de 19 cenţi, iar din mai 2013 când plafonul de îndatorare a fost atins, statul face eforturi tot mai mari de a asigura plăţile curente.

Războiul dintre republicani şi democraţi va cunoaşte un nou punct critic peste doar două săptămâni când va fi dezbătut noul plafon al datoriei SUA, care în acest moment se ridică la 16,7 mii de miliarde de dolari.

În fond, avem de-a face cu două filosofii politico-economice opuse: republicanii militează pentru un regim fiscal relaxat şi cheltuieli bugetare