Curtea Constituţională a decis, ieri, că legea privind reprezentarea României în domeniul afacerilor externe este constituţională. Judecătorii CCR au respins o contestaţie a preşedintelui Traian Băsescu.
Potrivit legii declarate constituţionale, Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte. Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul, care se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern. Preşedintele României se poate adresa Parlamentului pentru a-şi prezenta mandatul.
Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a explicat pentru România liberă care este sensul deciziei:"Dacă premierul reprezintă România la Bruxelles, are nevoie de votul Parlamentului. Preşedintele se poate adresa Parlamentului pentru a-şi prezenta mandatul, nu are nevoie de un vot". Interpretarea a fost confirmată şi de alte surse din CCR.
Totuşi, hotărârea Curţii ridică unele semne de întrebare. “Este o decizie care introduce un nou raport între preşedinte şi Parlament, în domeniul politicii externe. E puţin neclar modul în care este definit acest raport”, consideră profesorul de drept constituţional, Ioan Stanomir, cu referire la articolul privind prezenţa şefului staului în Parlament.
Ce semne de întrebare rămân
Conflictul dintre preşedinte şi premier pe tema ocupării locului rezervat României la Consiliul European datează din vara anului trecut. În vara anului trecut, majoritatea USL din Senat a votat o lege potrivit căreia Parlamentul decidea cine reprezintă România. CCR a decis, însă, că preşedintele participă la Consiliul European, dar îl poate delega pe premier.
Recent, Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat, cu modificări, l
