în anul şcolar 2005-2006 demonstrează că în capitala României, ţară membră UE de la 1 ianuarie 2007, şcolile dăunează grav sănătăţii. În topul bolilor de care suferă elevii în anul şcolar 2005-2006 demonstrează că în capitala României, ţară membră UE de la 1 ianuarie 2007, şcolile dăunează grav sănătăţii. În topul bolilor de care suferă elevii bucureşteni, indiferent de categoria de vârstă, se află tulburările de vedere. Dincolo de predispoziţia ereditară şi de efortul vizual depus de copiii din ziua de azi în faţa computerului sau a televizorului, cauza principală a bolilor de ochi o reprezintă iluminatul necorespunzător din toate şcolile. Tot mai mulţi elevi fac cocoaşă pentru că în sala de clasă băncile sunt aceleaşi, atât pentru piticii de clasa întâi, care învaţă de dimineaţă, cât şi pentru vlăjganii de gimnaziu, care vin în tura de după-amiază. Afecţiunile locomotorii se triplează pe parcursul creşterii vârstei, pentru că nu se mai face mişcare. În ora de educaţie fizică, învăţătorii predau matematica, iar mulţi profesori de sport sunt nevoiţi să-şi ţină orele pe holuri. Din 283 de şcoli şi licee bucureştene, 105 au săli de sport improvizate. O fi şcoala focar de cultură, cum zice ministrul Hărdău, dar şi focarele de infecţie izbucnesc în lanţ. Doar în rândul elevilor bucureşteni s-au înregistrat 97 de cazuri de tuberculoză în ultimul an. Dacă au norocul să plece sănătoşi din şcoală, absolvenţii învăţământului preuniversitar au dificultăţi serioase în a se integra pe piaţa muncii.

Moda de a studia la "mate-info" este păguboasă, deoarece tinerii fără certificat de competenţe profesionale au cea mai mare pondere în rândul şomerilor. Elevii şi părinţii lor nu sunt consiliaţi şi nu cunosc tendinţele de pe piaţa muncii. Intraţi în competiţia europeană a forţei de muncă, românii vor avea parte de eşecuri şi din cauza serviciilor educaţionale de proastă calitate