"Afacerile bune se fac in estul Europei, pentru ca oamenii vor sa cheltuiasca, sa consume, in timp ce in vest sunt mult mai preocupati de economii si pensii private."
Declaratia de saptamana trecuta a directorului general al Metro, Michael Wiedmann, in cadrul conferintei de prezentare a rezultatelor globale ale companiei, arata cum afacerile depind de felul cum vad oamenii lumea.
Unii, est-europenii - dintre care romanii sunt in top la setea de cheltuit - ca niste copii mereu in cautarea a ceva nou de descoperit, fara sa se uite in urma. Altii, vest-europenii - dintre care probabil ca germanii sunt cei mai rezervati - stau intr-un colt, observa si se gandesc mai mult la viitor si la riscuri.
Cat vor mai avea romanii aceasta perspectiva idilica, de Cristofor Columb descoperitor, asupra lumii? Mult timp de acum incolo, pentru ca abia au inceput sa iasa din casa.
Grecia si Portugalia - tarile de la periferia Uniunii Europene care au avansat ajutate de banii europeni - au avut nevoie de peste 20 de ani sa ajunga la un nivel al PIB-ului pe locuitor apropiat de media UE.
Cu aproape 5.000 de euro pe cap de locuitor, noi suntem acum la nivelul Greciei din 1981, care a ajuns in 2005, deci dupa 24 de ani de la aderarea la UE, la 20.000 de euro pe cap de locuitor.
Portugalia, care a aderat in 1986, nu a reusit in 20 de ani decat sa-si dubleze PIB-ul, pana la 12.000 de euro pe locuitor, adica a ajuns in medie pana la nivelul de dezvoltare la care este astazi Bucurestiul, la jumatate fata de media PIB-lui pe locuitor al Uniunii Europene.
Teama de viitor si reticenta indatorarii din Germania sau Franta au explicatii. Europenii vad cum joburile fug de sub ochii lor in Est. Spre exemplu, miile de angajari care se fac acum in service-center-uri la noi au in spate desfiintari de departamente intregi de contabilitate sau achizitii din mari comp