Este un copil de nota 10, cu o vastă cultură generală. La patru ani, le citea poveşti colegilor de la grădiniţă, iar la nouă ani trecuse deja la „Robinson Crusoe“.
Încă de mică, visa să ajungă un mare om de ştiinţă. Asemenea unui copil obişnuit, Mariei Ursu îi plăceau nespus de mult descoperirile. Numai că nu se mulţumea doar cu atât. Inteligenţa şi acel talent care o determina să afle straturile şi substraturile oricărui obiect ce-i apărea în cale o făceau să nu se oprească. Astfel că a început să pună întrebări şi să afle, în acelaşi timp, răspunsuri.
„Îmi plăcea să descopăr mereu lucruri noi. Îmi plăceau descoperirile. Ţin minte că puneam tot felul de gunoaie într-un anumit loc, într-o grămadă, pentru a vedea în cât timp se degradează. Urmăream mereu asta. La un moment dat, renunţam. Şi nu pentru că nu voiam să aflu răspunsul, dar nu eram foarte ordonată ca să mă ţin de treabă. Începeam alte şi alte experimente“, îşi aminteşte Maria, o elevă eminentă a şcolii din Eşelniţa, în vârstă de 13 ani.
Că este un copil dotat o dovedeşte faptul că nici nu împlinise patru ani când Maria a început să citească. Şi nu orice, pentru că în clasa a III-a ajunsese deja la „Robinson Crusoe“.
„Educatoarea ne punea să încercuim literele din ziare şi să formăm cuvinte. Nu m-a ajutat nimeni. M-am format singură şi am început să citesc“, ne mărturiseşte micuţa. A exersat cu poveşti, până când, încet, încet, a ajuns să citească romane. „Le citeam poveşti colegilor de la grădiniţă“, ne spune Maria. Nu-şi aminteşte când a început să scrie, dar ştie sigur că în clasa a III-a scria deja poezii.
„Îmi place să scriu poezii de dragoste şi în rimă albă. Am foarte multe, dar 12 sunt mai reuşite şi îmi plac foarte mult. Mă inspiră natura şi anumite stări, cum ar fi tristeţea sau singurătatea“, adaugă eleva care face parte deja din cenaclul de
