Una din tezele exprimate in cadrul numeroaselor luari de pozitii din partea oponentilor regionalizarii este aceea ca regionalizarea va introduce un nivel administrativ care ar determina, ca efect direct, cresterea numarului de functionari si, in fapt, dezvoltarea unei birocratii suplimentare. IONUT CRISTIAN SAVOIU
Sursa imagine: machiavelli.ro
Desigur, modul acesta de a privi lucrurile vadeste limitele de abordare si unghiul ingust din coltul caruia se raporteaza unii sau altii la un proiect extrem de responsabil. Eu imi doresc sincer sa gasim capacitatea de a depasi acest blocaj (de viziune). Si vreau sa cred ca regionalizarea, in forma propusa prin delegarea responsabilitatilor de la nivel central la nivel regional, va insemna, inainte de toate, o reasezare a corpului administrativ intr-o noua matca, determinand efecte imediate in modul de re-alocare a resurselor umane si, implicit, a competentelor din cadrul institutiilor implicate.
Un prim efect intrezarit trebuie sa insemne reducerea numarului de functionari, supradimensionati si inutil cantonati (ca sa nu spun anchilozati) in structurile centrale din institutii si ministere, adusi acolo de valurile succesive de schimbari politice de dupa 2004, fara sa ofere valoarea, competenta, calitatea, eficienta actului administrativ asteptate de la ei, ci, din pacate, mai multa coruptie si inflexibilitate administrativa. Mai mult decat atat, pozitiile din institutiile regionale transferate la nivel judetean vor oferi sansa specialistilor din teritoriu sa se exprime cu motivarea de care procesul administrativ are, astazi, atata nevoie.
Inchei prin a spune ca regionalizarea este o excelenta oportunitate pentru reasezarea administratiei intr-un nou format, mai eficient, mai apropiat de cei carora actul public le este destinat. Restructurarea aparatului birocratic si nu dezvoltarea excesiva a acestui
