hectare şi evacuate sute de persoane.În ultimele două luni, Dunărea a tot dat semne că se va umfla. De la o săptămână la alta debitul fluviului creştea, dar abia în al 12-lea ceas hectare şi evacuate sute de persoane.

În ultimele două luni, Dunărea a tot dat semne că se va umfla. De la o săptămână la alta debitul fluviului creştea, dar abia în al 12-lea ceas autorităţile au trecut la acţiune. Inundaţii controlate, evacuări ale populaţiei şi înălţări ale digurilor au fost măsurile de urgenţă luate pentru a limita efectele inundaţiilor. Estimările hidrologilor, prezentate din luna februarie, arătau că vor fi probleme cu inundaţiile şi anul acesta. Deşi în februarie debitul Dunării era sub media multianuală, acesta a continuat să crească. Când a ajuns la 8.000 - 9.000 de metri cubi pe secundă, oficialii dădeau asigurări că doar de la 11.000 de metri cubi ar trebui să ne facem probleme. Dar fluviul a trecut de mult de acest debit şi se apropie de maximul istoric. Ministrul mediului, Sulfina Barbu, dădea asigurări că debitul Dunării la intrarea în ţară nu va depăşi cota istorică, de 15.900 de metri cubi pe secundă. Însă, în judeţele riverane, pagubele sunt însemnate.

Fluviul şi-a făcut singur breşele în diguri

Prima incintă inundată, cea de la Bistreţ, a preluat o parte din debitul Dunării. "A doua incintă este la Bistreţ-Nedeea-Jiu, unde se pot stoca până la 450 de milioane de metri cubi", declara ministrul mediului. Dunărea a luat-o însă înaintea autorităţilor. La un kilometru de locul unde trebuia făcută breşa, în zona Bistreţ-Nedeea, din judeţul Dolj, s-a rupt digul de protecţie. Au fost afectate peste 11.000 de hectare, apa ajungând până în marginea comunelor Negoi şi Catane. Sulfina Barbu recunoştea că efectele deversărilor controlate au dus la scăderea "nu prea spectaculoasă" a debitului.

Bilanţul pagubelor produse de Dun