Sunt liberalii băieţii buni ai guvernării USL, aşa cum vor să pară, când se opun unor ordonanţe de urgenţă şi legi promovate de PSD?

Răspunsul este Nu. Orice guvernare implică solidaritate de echipă şi, dacă un ministru PNL respinge la vot o măsură abuzivă impusă de premierul Victor Ponta, dar rămâne lângă acesta ca membru al Cabinetului, el îl girează implicit, fiindu-i complice. Solidaritatea se rupe într-un singur fel: prin demisie, or miniştrii liberali – „oameni serioşi”, cum îi caracteriza liderul partidului, Crin Antonescu – fac o frondă de paradă, în locul unor gesturi categorice. Dl Antonescu nu le-a dat comanda să plece, fiindcă, spune domnia-sa, nu vrea să pericliteze un proiect (USL şi măreţele ei planuri pentru România), deşi nu mai are încredere într-un premier „dovedit mincinos”. Proiectul politic USL începe să semene însă cu Pactul de coabitare, semnatarii lui nu se mai înţeleg, se provoacă şi se atacă public, caftindu-se, uneori, ca într-un ring de box.

Cum alianţele politice din România se bazează mai puţin pe principii şi mai mult pe interese şi pe buna relaţie dintre lideri, USL îşi va menţine coziunea cu mare dificultate. Prietenia Antonescu-Ponta s-a terminat, „Nu se poate Crin fără Victor şi viceversa” este de-acum istorie, iar interesele PNL şi PSD sunt şi ele afectate. Liberalii, simţind pulsul electoral crescând, au sabotat Legea amnistiei, pe cea a minelor şi s-au sucit în privinţa modificărilor la Codul Electoral, toate împinse la vot de pesedişti, iar aceştia din urmă au răspuns cu aceeaşi monedă la numirea şefului TVR, desemnat de PNL. Practic, acesta din urmă, din partener de guvernare, s-a retras, temporar, în rolul de partid de opoziţie, luându-i faţa lui Traian Băsescu. Astfel, liberalii încearcă să convingă electoratul că ei sunt altceva, nu subscriu la actele revoltătore ale colegilor de guvernare şi chiar îi împi