În timp ce autorităţile nu se arată îngrijorate de situaţie, analiştii financiari autohtoni consideră că fenomenul este mult subestimat Contrabanda cu bunuri contrafăcute, bancruta În timp ce autorităţile nu se arată îngrijorate de situaţie, analiştii financiari autohtoni consideră că fenomenul este mult subestimat Contrabanda cu bunuri contrafăcute, bancruta frauduloasă, ilegalităţile legate de taxe şi cele din domeniul creditelor de consum sunt principalele modalităţi de fraudă financiară întâlnite în România. Acest fenomen este evaluat de Departamentul de Stat American la aproximativ 1,5 miliarde de dolari, anual. Autorităţile de la Bucureşti sunt de părere că situaţia nu este îngrijorătoare, în timp ce specialiştii în domeniu consideră că fenomenul este mult subestimat. "România este o ţară de tranzit pentru traficul de droguri, arme, maşini furate şi de persoane, datorită poziţiei sale geografice. În plus, ţara este vulnerabilă la fraudele financiare", se arată într-un raport realizat de o divizie a Departamentului de Stat American, care citează date ale Băncii Naţionale a României (BNR). Economia subterană, 30% din PIB în 2000-2004 "Cifrele trebuie analizate într-o succesiune multianuală, doar aşa ne putem face o imagine completă. Raportată însă la PIB, cifra de 1,5 miliarde de dolari demonstrează că instituţiile abilitate îşi fac meseria", a declarat, ieri, pentru Adevărul, Adrian Cucu, comisarul general al Gărzii Financiare. De aceeaşi părere este şi fostul ministru al finanţelor, din perioada 2000-2004, Mihai Tănăsescu, moment în care economia subterană era estimată la aproximativ 30% din PIB. "La prima vedere este o cifră mare, dacă dacă se raportează la PIB, fenomenul nu este îngrijorător, procentul fiind de sub 1% din PIB", consideră Tănăsescu. "Frauda fiscală este mult subestimată" Potrivit raportului, iegalităţile legate de TVA reprezintă 10% din