În rîndurile care urmează, ne propunem să demonstrăm că avem dreptul, iar instanţa de contencios constituţional din Republica Moldova are obligaţia de a statua că este corect juridic să denumim limba de stat a Republicii Moldova limba română.

Introducere

Apariţia Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti în stînga Nistrului, în octombrie 1924, prin „grija“ autorităţilor sovietice – ciudăţenie politică fără vreo justificare istorică sau economică –, a reprezentat o sfidare a intereselor vitale româneşti de atunci (1.), o pregătire a alipirii forţate a teritoriului Basarabiei de teritoriul acestei entităţi şi – în final – crearea, în iunie 1940, a Republicii Sovietice Socia liste Moldoveneşti.

„Inaugurarea“ noii republici sovietice a presupus, printre altele, şi conceperea unei „limbi moldoveneşti“, considerate distinctă de limba română. Invenţia stalinistă nu poate decît să stîrnească rîsul – astăzi, ca şi atunci. Drept exemplu, vom cita cîteva articole din Constituţia RSSM (sau „legea temeinică“, aşa cum i se mai spunea) din 1941 (2.), articole scrise, se spune, în „limba moldovenească“:[...]

Articolul 4. Temelia economică a RSS Mol doveneşti o alcătueşte sistema socialistă a gospodăriei şi proprietatea socialistă asupra uneltelor şi mijloacelor de producere, care s-au întărit ca rezultat a lichidării sistemei capitaliste de gospodărie, al anulării proprietăţii private asupra uneltelor şi mijloacelor de producerile în întreprinderile mari şi naţionalizării întreprinderilor iestora, a băncilor, transportului şi mijloacelor de legătură, cu ţelul nimicirii depline a exploatării omului de către om şi zidirii obştii socialiste.[...]

Articolul 11. Viaţa gospodărească a RSS Moldoveneşti se determină şi se îndrumează de planul de stat al gospodăriei norodnice în interesul măririi bogăţiei obşteşti, al rîdicării ne