În mod normal, până la jumătatea guvernării nu se pune niciodată problema unor reaşezări şi, cu atât mai puţin a migrărilor dintr-o parte în alta. Toamna aceasta este, însă, În mod normal, până la jumătatea guvernării nu se pune niciodată problema unor reaşezări şi, cu atât mai puţin a migrărilor dintr-o parte în alta. Toamna aceasta este, însă, atipică.Sunt, în momentul de faţă, mai multe indicii că s-ar pregăti o coaliţie care să preia guvernarea după eventualele anticipate. Mai întâi de toate se regrupează sindicatele, care îşi caută colaboratori politici pentru reprezentare parlamentară. În lipsa unei formaţiuni puternice în zona stângii, sindicatele au început să contacteze aripi din diferite partide. Demersurile sindicale sunt dublate de reaşezări şi tatonări în zona politică. PNL-ul este pe cale să se rupă. Surse din Alianţă spun că doar problema titulaturii îi împiedică momentan pe cei din aripa Stolojan să meargă la tribunal pentru a înregistra un nou partid. Liberalii s-au rupt de atâtea ori în decursul timpului, încât au folosit toate combinaţiile de litere posibile. Aripa Tăriceanu pare, în aceste condiţii, că a optat pentru un traseu mai puţin spectaculos, dar mai influent. Acolo se discută deja de faptul că a fi un partid de şapte, opt procente este mai eficient în negocierile unui guvern, exemplul conservatorilor fiind unul de succes. La PD, lucrurile sunt clare, fiind un partid alimentat de la Cotroceni prin cordon ombilical.

Pesediştii sunt şi ei în mari schimbări. La casele de pariuri deschise pentru congresul din decembrie, Sorin Oprescu este dat ca învingător de facto, ceea ce ar însemna că ai lui Iliescu vor băga ceva cărbuni pe foc. În aceste condiţii, nimeni nu se mai miră când se spune că aripa de la Cluj a PSD s-ar putea alătura unei posibile noi coaliţii, care să preia guvernarea după anticipatele din primăvară. Bineînţeles, peisajul