Băncile şi-au majorat datoria externă pe termen scurt - care reflectă în mare parte finanţări primite de la acţionarii din străinătate - cu aproape 1 miliard de euro anul trecut, la 7 miliarde de euro.

"Evoluţia dovedeşte că băncile au început să se refinanţeze din exterior. Tradiţional, creditele obţinute de la băncile-mamă erau mai degrabă pe termen scurt, de un an, la care apoi făceau rollover. Erau şi bănci cu linii de finanţare pe termene mai lungi, dar majoritatea erau pe termen scurt", a comentat Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.

În ultimul trimestru datoriile externe pe termen scurt au urcat cu570 mil. euro faţă de al treilea trimestru. "Evoluţia este determinată, în primul rând, de condiţiile din piaţa externă şi ţine, în fond, de chestiuni tehnice, putând varia de la o perioadă la alta. În plus, datoriile pe termen scurt pot fi rostogolite, mai ales în interiorul aceluiaşi grup", a spus Rozalia Pal, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

Totuşi, analiştii străini care criticau în 2008 România indicau tocmai nivelul ridicat al datoriei externe pe termen scurt, chiar dacă era concentrată la bănci şi companiile private. Statul a fost nevoit în primăvara lui 2009 să ia un împrumut gigant de 20 de miliarde de euro de la FMI şi Comisia Europeană pentru a "calma" investitorii străini, care se temeau că BNR nu are suficiente rezerve pentru a apăra cursul, în cazul în care finanţarea externă s-ar opri brusc. Creşterea îndatorării pe termen scurt poate să apară inclusiv pe fondul reorientării unor surse atrase pe termen lung către scadenţe mai scurte. Datoria externă pe termen lung a băncilor a urcat anul trecut cu doar 241,9 mil. euro.

Evoluţia datoriei externe a băncilor este legată de evoluţia creditării în România şi, ţinând cont de aşteptările relativ modeste pentru creşterea creditării în acest an, analişt