Criza datoriilor publice continuă să reprezinte principala problemă a statelor din Europa. Liderii naţiunilor din Uniunea Europeană au încercat, în cadrul mai multor întâlniri în luna octombrie, să găsească o soluţie şi să oprească răspândirea crizei, informează BBC.
Trei ţări din zona Euro (în care se află 17 state) au primit împrumuturi pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, dar criza datoriilor publice stăruie, provocând un efect de domino la nivelul ratingului de ţară pentru majoritatea naţiunilor afectate.
Datoria Greciei se ridică la aproximativ 340 de miliarde de euro. Din 2009, de când statul elen a recunoscut că se confruntă cu cea mai mare criză a datoriilor din istoria modernă, statele din zona Euro au aprobat un împrumut de 110 miliarde de euro şi au convenit asupra unui nou plan de finanţare, neaprobat încă, de aproximativ aceeaşi valoare.
Majoritatea analiştilor rămân sceptici cu privire la capacitatea Greciei de a-şi achita datoriile. Intrarea în incapacitate de plată, sau ieşirea Greciei din zona Euro, sunt teme care apar tot mai des în dezbateri. Falimentul statului elen va însemna o mare pierdere pentru băncile din Germania şi Franţa.
Băncile din Franţa sunt foarte vulnerabile din cauza situaţiei din Grecia, motiv pentru care acţiunile acestora au cunoscut pierderi importante pe piaţa bursieră.
Autorităţile franceze au anunţat că vor reduce cheltuielile publice cu până la 45 de miliarde de euro pe următorii trei ani.
După Grecia, Italia este următoarea problemă majoră pentru zona Euro. Statul italian are cea mai mare datorie publică, iar creşterea economică este stagnantă.
În vara acestui an, Italia s-a împrumutat cu dobânzi record, ceea ce a subliniat nevoia de a reduce cheltuielile bugetare. Guvernul de la Roma a realizat un program de austeritate pentru a econ
