Cele mai importante ape curgătoare din judeţul Timiş sunt Bega şi Timişul, iar cele două râuri împărţeau la un moment dat acelaşi nume.

Conform dicţionarului etimologic al lui Kiss Lajos, numele râului Timiş ar putea veni din limba dacă: thibh-isjo (în traducere mlaştinos). La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca şi Tamiş. Acesta a fost preluat de maghiari prin Temes, de germani prin Temesch şi de români prin Timiş. În perioada romană Timişul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.

Puţin ştiu, însă, că numele Bega pentru râul care traversează Timişoara a apărut în scripte doar în 1728. Până atunci, acest râu era cunoscut drept Timişul Mic, cele două ape curgătoare mergând în paralel prin Câmpia de Vest şi apropiindu-se destul de mult în anumite puncte.

„Tot timpul îi întreb pe studenţii mei dacă ştiu de ce Timişoara nu se numeşte Begaşoara. Râul Bega s-a numit, până la 1728, Timişul Mic, iar de aici a venit şi numele cetăţii Timişoara. Ulterior, când râul a devenit primul canal navigabil de pe teritoriul actual al României, a fost botezat oficial Bega”, a spus istoricul Ioan Haţegan. „Beghei este o formă mai veche, de pe la 1200, şi cuvântul a ajuns să fie folosit pentru orice apă care nu avea un nume. Chiar şi cronicarii din vechime, când nu ştiau denumirea unei ape, îi spuneau Beghei. Acest nume a început să fie folosit pentru râul Bega odată cu venirea coloniştilor germani”, a mai spus profesorul Haţegan.

Timişul este cel mai mare râu interior al Banatului, care îşi are izvoarele pe versanţii estici ai Munţilor Semenic, în Judeţul Caraş-Severin. Râul se formează la confluenţa a trei braţe: Semenic, Grădişte şi Brebu.

Traversează tot judeţul Timiş, apoi trece în Serbia unde se varsă în Dunăre, la Panciova. Lungimea lui este 359 de kilometri, din care 241 de kilometri în România. Pe o po