Înaintea declanşării crizei, România avea un potenţial de creştere de 4%, dar avansul PIB era mult mai mare (aproape dublu), ceea ce a provocat fenomenul „supraîncălzirii“. Acum, potenţialul a scăzut la 2%, însă economia merge pe minus, adică am căzut în extrema opusă. Nivelul actual al potenţialului „se va menţine pentru următorii doi ani“, a declarat Kaspar Richter, senior economist al Băncii Mondiale.

„Potenţialul de creştere al economiei româneşti a fost 4% anterior crizei, acum este 2%. Acest nivel se poate îmbunătăţi o dată cu creşterea productivităţii“, a spus Richter. Potrivit acestuia, potenţialul de creştere reprezintă ritmul cu care poate avansa economia fără a crea presiuni inflaţioniste.

Oficialul Băncii Mondiale a arătat că unul dintre avantajele României, care a ajutat-o să fie mai puţin afectată de criză, a fost diversitatea economiei, aceasta fiind şi una din sursele de creştere economică pentru următorii ani.

Kaspar Richter a menţionat că în ceea ce priveşte regiunea este nevoie de regândirea modelului de creştere, pentru că acesta a fost bazat în trecut pe avansul creditării, „canal“ care nu va mai fi disponibil în viitor.