Catalin Mihuleac Se dau publicitatii tot felul de statistici despre faradelegile plamadite de mainile neobosite ale romanilor, din lutul statelor occidentale, stabilindu-se ca punct de plecare pentru acest curent, avangardist in sensul rau al cuvantului, anul 1990.
Atunci, sa ne amintim, democratia a altoit verdele pasaportului pe tulpina intregii flore a derbedeilor nostri, care s-au raspandit si si-au raspandit apoi miasmele ciumate asupra nefericitei Europe.
Dar, oricat s-ar opari feciorelnic Europa, si reciproca e adevarata. Si ei ne-au binecuvantat cu infractiunile lor infricosatoare, facandu-ne sa scuipam adesea in san si sa ne zavoram mai bine portile. Iar cele ce urmeaza sunt cum nu se poate mai convingatoare.
Acum cativa ani, la Cluj-Napoca, un cetatean german a furat ca un profesionist bicicleta unui romanas de-al nostru. A furat-o la marea meserie, cu gandul ascuns de a se strecura cu ea peste granita si-a o inmatricula cu numar fals prin Olanda sau Danemarca.
Din ratiuni diplomatice usor de inteles, cazul a primit un plasture peste gura, dar sunt convins ca neamtul constituia doar o veriga a unei vaste retele internationale, care se ocupa cu traficul bicicletelor furate din Romania.
Ca acum sa aud ca, in judetul Neamt, un alt cetatean occidental, spaniol de data aceasta, s-a dedat furtului de motorina, cricuri si roti de rezerva din camioanele noastre. Orice om inteligent isi da seama ca spaniolul ducea pe un plan superior intentiile antecesorului sau, neamtul cu bicicleta.
Of, occidentalii astia, ne-au pus gand rau... Daca nu le-a mers cu bicicletele, si-au fixat atentia pe motorina si roti, facand parca o fixatie pentru capacitatea de locomotie a tarii noastre, fara de care am fi sortiti sa ramanem de-a pururi fixati de glie, precum copacii.
De aceea, fara suparare, chiar de-ar fi sa punem la socot