La jumatatea mandatului, echipa Barroso se confrunta cu o pronuntata criza de popularitate. In asteptarea Consiliului European din aceasta saptamana si a consecintelor sale pentru Romania, din punct de vedere al fondurilor ce-i vor fi accesibile, merita sa ne oprim asupra unei anchete de opinie pe tema performatei Comisiei Europene si a comisarilor europeni, dupa prima jumatate de mandat. Realizata de compania de relatii publice Burson-Marsteller, ancheta este mai degraba indicativa, in sensul ca esantionul s-a constituit pe baze voluntare si nu este reprezentativ din punct de vedere al nationalitatii, genului, varstei, statutului ocupational sau al altor criterii. De asemenea, nu este prea semnificativa nici compararea acestor rezultate cu cele ale studiilor precedente. Tinand cont de aceste rezerve, scorurile din studiu nu ne spun prea multe, dar nici nu ar trebui neglijate. Asa cum era de asteptat, respondentii, intre care functionarii europeni constituie grupul cel mai numeros, au o parere negativa despre functionarea Comisiei ca institutie. Pe o axa de tip „bine-rau", aproape trei sferturi dintre raspunsuri se situeaza in jumatatea negativa, iar majoritatea lor se aglomereaza catre extremitate - cu cat critica este mai dura, cu atat este impartasita de mai multi respondenti. La intrebarea explicita referitoare la modul in care Comisia a combatut criza economica, se obtine un profil al raspunsurilor similar - de fapt, intensificat catre negativ. Mai mult, la solicitarea de a face o comparatie intre performantele Comisiei si cele ale guvernului national, in gestionarea crizei, acesta din urma iese net superior (trebuie mentionat, insa, ca ponderea in esantion a cetatenilor din Grecia, Spania si alte tari lovite de criza este mica). In esenta, datele nu sunt surprinzatoare si ne-am putea astepta ca si un sondaj pe un esantion reprezentativ sa ne ofere evaluari nega