Organismul tău poate avea mai mulţi ani decât arată buletinul. Poţi afla câţi cu ajutorul unor investigaţii medicale speciale.

Fiecare posesor de certificat de naştere îşi cunoaşte vârsta cronologică. Aceasta ­este însă doar o componentă a vârstei ­reale a ­fiecăruia, alături de componenta biologică şi de cea psihologică. Analizându-şi factorii de risc şi markerii de funcţionare a organismului, o persoană de 60 de ani poate să descopere că are o vârstă reală de 40 de ani, ­după cum un tânăr de 30 de ani poate „locui" ­într-un corp de 40, expus unui risc mai mare de îmbolnăvire.

Organismele vii sunt programate să se deterioreze odată cu înaintarea în vârstă. Materialul genetic propriu ne ­face să îmbătrânim într-un anumit ritm, însă acest proces este ajutat de fiecare dintre noi prin obiceiuri de viaţă mai mult sau mai puţin nocive. Astfel, factori precum fumatul, alimentaţia incorectă şi mediul toxic accelerează dezorganizarea materialului genetic, iar practicarea unor obiceiuri sănătoase îl menajează.

De ce îmbătrânim

Lanţurile ADN sunt protejate la extremităţi cu ajutorul unor fragmente numite „telomere". La fiecare înnoire celulară, ­telomerele se scurtează, până când ajung atât de mici, încât elicea ADN se dezorganizează, asemenea unui şiret lipsit de capătul de plastic, ducând la distrugerea definitivă a celulei. Obiceiurile nocive grăbesc scurtarea telomerelor.

Nivelul de stres oxidativ, un indiciu valoros

Evaluarea vârstei biologice se poate face prin teste sanguine şi printr-un consult multidisciplinar, realizat de o echipă de specialişti: gerontolog, histopatolog, estetician, nutriţionist şi psiholog. În plus, prin analize de sânge vor fi determinaţi markeri specifici, care permit calcularea ritmului de deteriorare la care este supus organismul.

Un astfel de marker este capacitatea antioxidantă totală (CAT), ce măsoar