Executivul poate şterge datoriile istorice ale rafinăriei Rompetrol doar prin hotărâre de Guvern, au decis judecătorii Curţii Constituţionale (CCR).
CCR a dat publicităţii motivarea deciziei prin care a declarat neconstituţională legea votată de Parlament privind ştergerea datoriilor Rompetrol.
Astfel, judecătorii CCR susţin că înţelegerea dintre Guvernul Ponta şi compania KazMunaiGaz, care deţine grupul Rompetrol, reprezintă un contract de stat şi nu un memorandum, aşa cum susţine Executivul. Potrivit legislaţiei în vigoare, contractele de stat se aprobă prin hotărâre de Guvern, iar memorandumurile prin lege.
Pe ce se bazează argumentaţia CCR? Potrivit motivării, memorandumul de înţelegere “desemnează un tratat care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica şi de a stinge drepturi şi obligaţii juridice sau de altă natură, guvernat de dreptul internaţional public”, În schimb, înţelegerea guvernului cu firma din Kazahstan naţionale reprezintă „un contract de stat, o tranzacţie, guvernate de dreptul comercial care are ca finalitate stingerea unui proces aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti”. Judecătorii CCR au ajuns la concluzia că denumirea convenţiei încheiate între Guvern şi firma din Kazahstan drept memorandum de înţelegere “creează o evidentă confuzie cu privire la regimul juridic aplicabil acesteia, demonstrând o lacună în înţelegerea instituţiilor de drept al tratatelor”.
Unde a greşit Guvernul
“În situaţia de faţă, stingerea litigiului se putea realiza pe calea tranzacţiei între statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor şi The Rompetrol Group NV, eventual aprobată printr-o hotărâre a Guvernului, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului, respectiv a pachetului de acţiuni al Rompetrol Rafinare”, se af
