Unul dintre cele mai frecvente anglicisme din ultima vreme - concurîndu-l pe locaţie - este verbul a (se) focusa: adaptare a termenului englezesc to focus prin adăugarea sufixului verbal -a, caracteristic clasei morfologice verbale celei mai productive în româna actuală (cu sufixul de prezent -ez: tipul a focusa - focusez). Cuvîntul a pătruns atît în limbajul tehnic, cît şi - cu s1ens lărgit - în cel curent. Terenul pe care s-a instalat nu era gol: exista deja în română verbul a focaliza, împrumut nu foarte vechi din franceză. În franceză, focaliser are aceeaşi origine cu termenul englez (de altfel în engleză există şi sinonimul to focalize): provine din adjectivul focal, formaţie cultă legată de substantivul latinesc focus "cămin, vatră", din care de altfel este moştenit - printr-o alunecare de sens petrecută în latina populară - şi românescul foc. A (se) focaliza e înregistrat în multe dicţionare doar cu sens tehnic (în DEX: "a face să treacă printr-un singur punct toate razele unui fascicul"), dar apare în româna standard în construcţii şi cu sensuri extinse, similare celor ale originalului francez sau ale corespondentului englez: "a se centra", "a (se) concentra", "a viza cu precădere..." etc. (sensuri cuprinse şi exemplificate, de altfel, în Noul dicţionar universal al limbii române, Litera Internaţional, 2006). Desigur că astăzi sensurile lărgite provin şi din engleză, a (se) focaliza traducînd adesea pe to focus (sau to focalize) în texte publicitare sau din domeniul comunicaţiilor: "IBM se focalizează pe inovaţia care contează" (marketwatch.ro); "capitolul se focalizează asupra unor procese de luare a deciziilor în grup" (teora.ro) etc. Verbul românesc este folosit fie intranzitiv, fie tranzitiv, întîlnindu-se cel mai frecvent în construcţie intensivă cu reflexivul se (structură existentă şi în franceză: se focaliser) şi cu un complement prepoziţional: a se f