Mezelurile, brânzeturile, supele la plic, semipreparatele, conservele, chipsurile sunt surse majore de sare. Chiar şi medicamentele pot conţine sare. Medicii ne arată care e doza zilnică optimă. Sursa: North FotoSursa: SHUTTERTSTOCK
1 /.
Subiectul "Câtă sare ar trebui să mâncăm ca să nu ne îmbolăvim?" a împărţit lumea în mai multe tabere şi a generat atitudini extreme: în timp ce unii îşi "albesc" farfuria cu sare, alţii nu se mai ating de solniţă. Cel puţin în teorie, pentru că, în practică, pot controla doar cantitatea de sare pe care o pun cu mâna lor în mâncare, nu şi pe cea cu care vin la pachet majoritatea alimentelor de la supermarket.
Nici fără sare (fără sodiul pe care îl conţine) nu se poate. "Am fost învăţaţi cu totul sau nimic, da sau nu. Fără sodiu, viaţa nu ar fi posibilă însă: sodiul asigură echilibrul fluidelor din corp, forţa musculară şi activitatea nervoasă. Doar în cazul unor probleme renale, este indicată o dietă hiposodică", atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.
Europa face exces de sare
Totuşi, în Europa se consumă o cantitate impresionantă de sare: 14-20 de grame de sare zilnic, în condiţiile în care un adult nu ar trebui să depăşească 5-6 grame de sare pe zi, echivalentul unei linguriţe rase. Copiii cu vârste între 7 şi 10 ani "au liber" la 4 grame de sare, cei mai mici nu trebuie să depăşească 3 grame, în timp ce bebeluşii au nevoie de mai puţin de un gram. Un adult nu trebuie să consume mai mult de 2.400 mg de sodiu pe zi (2,4 grame - jumătate din cantitatea de sare). În caz contrar, excesul de sare creşte tensiunea arterială, riscul de boli cardiace, infarct şi boli renale.
Sarea obişnuită de bucătărie conţine 0,4 grame de sodiu şi 0,6 grame de clor. Sodiul însă nu se găseşte doar în sarea propriu-zisă, ci şi în foarte multe E-uri, care ţin