O mare parte a electoratului român pare să se complacă în postura femeii părăsite şi dispuse să se arunce în braţele unui ins extrem de dubios doar pentru a-i da peste nas fostului iubit. Cele mai recente sondaje de opinie relevă în primul rând lipsa de încredere a cetăţenilor în capacitatea USL de a gestiona probleme ţării mai bine decât au făcut-o guvernele PDL. Opţiunea destulor alegători la urne va fi, aşadar, una reactivă şi ca atare de relativ scurtă durată. În prezent însă o bună parte a electoratului pare decis să renunţe fără regrete la dreptul său de a cântări ofertele care îi sunt puse masă, lăsând acest raţionament vital pe seama unor politicieni veroşi şi a unor trusturi media viciate. Dezinteresul general faţă de potenţialele idei, intenţii şi strategii ale USL în chestiuni politice cheie denotă o prăbuşire totală a aşteptărilor şi speranţelor naţiunii. Fenomenul este relevat şi de absenţa protestelor electoratului faţă de lipsa oricăror dezbateri relevante între candidaţii rivali.

Fireşte că peste nici un an aceiaşi alegători vor înjura din răsputeri USL pentru dezastruoasele sale rezultate guvernamentale ce se conturează de pe acum şi vor mustra ARD pentru campania anemică şi eforturile prea puţin vizibile în lupta pentru cucerirea electoratului. În aceste săptămâni, românii au ratat o şansă pe care o au doar o dată la patru ani - anume de a pune o presiune formidabilă pe formaţiunile politice pentru a obţine, în fine, o reprezentare de ceva mai bună calitate în legislativ. Cât timp însă la jumătatea campaniei electorale mai mult de jumătate dintre români dau din umeri când vine vorba de candidaţii din colegiile lor, recunoscând senin că habar nu au cine doreşte să-i reprezinte în Camera Deputaţilor sau Senat, lupta pentru o clasă politică mai responsabilă rămâne abandonată din start.

Din fericire, în câteva colţuri ale ţării b