Romania a spus "da", in vreme ce Suedia, Polonia, Germania si Olanda clatina din cap a "nu". Un argument pentru aderarea la Uniune este faptul ca avem intr-adevar un sistem bancar in care bancile straine detin 84% si ca mai devreme sau mai tarziu ne vom integra in EuroZona. Un argument contra este acela ca cele zece state din afara zonei Euro vor fi private de dreptul de vot în viitorul consiliu de supraveghere al BCE. Ce schimbari aduce pentru sistemul bancar o eventuala aderare la viitoarea Uniune Bancara Europeana? Sa luam cazul unei banci romanesti cu capital strain: BCR. "BCE va fi organismul de supraveghere consolidat al grupului Erste Bank pe ansamblu si va lua in considerare si situatia BCR atunci cand se are in vedere supravegherea grupului Erste Bank la nivel consolidat", au explicat oficialii Comisiei Europene pentru Hotnews.ro.

BCE va fi organismul de supraveghere consolidat al grupului Erste Bank (pe ansamblu) si va lua, deci, in considerare si situatia BCR atunci cand se are in vedere supravegherea grupului Erste Bank la nivel consolidat, in timp ce situatia individuala a BCR va face obiectul supravegherii de catre organisamul romanesc de resort, se arata in raspunsul oficialilor europeni trimis HotNews.ro

Crearea Mecanismului Unic de Supraveghere nu va schimba situatia mecanismelor de supraveghere existente in statele membre neparticipante. BCE va indeplini sarcinile supraveghetorului local pentru bancile din zona Euro si a supraveghetorului-gazda pentru bancile din afara zonei Euro, dar care sunt active in interiorul ei. Insa, supraveghetorii nationali din statele membre din afara zonei Euro isi vor mentine puterile si prerogativele. Procedurile de coordonare existente intre structurile locale si gazda, precum si intre colegiile de supraveghetori se vor aplica la relatiile dintre BCE si organismele de supraveghere din statele membre di