Comentariu. Criza economică mondială a afectat şi ţările Americii Latine, care îşi îndreaptă speranţele tot spre FMI şi Banca Mondială. Statele europene au cele mai mari şanse de a obţine împrumuturi de la principalele instituţii financiare internaţionale. Guvernele europene au căzut ca muştele. Mai întâi criza a destabilizat băncile, iar acum a venit rândul guvernelor. În Est ca şi în Vest, acestea se clatină. Guvernele din Belgia, Islanda, Letonia, Republica Cehă şi Ungaria au pierdut puterea ca urmare a crizei economice. Bulgaria, România, Grecia şi Irlanda se confruntă fiecare cu o situaţie economică proastă care va aduce convulsii politice. Şi lista continuă. Anul 2009 va fi unul de cutremure politice.
Indicatori alarmanţi
Cifrele care reflectă slăbiciunea economică europeană sunt înfricoşătoare: deficitul public combinat al celor mai mari patru ţări din zona euro (Germania, Franţa, Italia şi Spania) va fi anul acesta de 3,5 ori mai mare decât anul trecut, iar datoria publică totală va sări de la 71% din PIB acum un an, la 83% anul viitor.
Aceste cifre uriaşe nu ţin cont de nevoia urgentă de stimuli fiscali mai mari decât cei prognozaţi până acum şi nu iau în calcul posibilitatea foarte reală de propunere a unui plan de salvare pentru unele ţări al căror faliment ar putea produce pagube serioase întregii regiuni. Şomajul este în creştere, iar presiunile politice în vederea obţinerii de bani pentru sprijinirea economiilor europene vor fi foarte puternice.
Ce legătură are asta cu America Latină? Are. Şi aceste ţări sunt afectate de criză şi vor avea nevoie de susţinere financiară din afara regiunii. Până ce creditul privat şi fluxurile de investiţii vor fi restabilite, finanţarea externă de care are nevoie America Latină trebuie să vină de la organizaţii precum Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mon
