Cifrele prezentate cu regularitate sînt alarmante. De la un an la altul, tot mai mulţi cercetători încearcă să găsească soluţii pentru a salva pamîntul de la degradare. Oamenii de ştiinţă spun că de vină sînt nu doar încălzirea climatică a Globului, ci şi mîna omului, care intervine tot mai mult în creaţia Mamei naturi.
Cifrele prezentate cu regularitate sînt alarmante. De la un an la altul, tot mai mulţi cercetători încearcă să găsească soluţii pentru a salva pamîntul de la degradare. Oamenii de ştiinţă spun că de vină sînt nu doar încălzirea climatică a Globului, ci şi mîna omului, care intervine tot mai mult în creaţia Mamei naturi.
Fenomenul deşertificării se produce în zonele de uscat în care pămîntul este deosebit de fragil, unde ploile sînt rare, iar clima aspră. Toate aceste condiţii sînt mai mult decît suficiente pentru ca solul să se distrugă – dacă este vorba de teren arabil, riscurile sînt cu atît mai mari cu cît se degradează stratul fertil şi se pierde capacitatea solului de a susţine recoltele, păşunile sau activităţile umane.
Ultimele studii arată că aproximativ 40% din suprafaţa Pămîntului destinată agriculturii şi creşterii animalelor este afectată de deşertificare. Statisticile sînt de-a dreptul uimitoare: 3,6 miliarde de hectare (din totalul de 5,2 miliarde) sînt afectate de ceea ce Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării numeşte degradarea terenurilor din cauza diferiţilor factori, inclusiv a schimbărilor climatice, precum şi a activităţilor umane.
EXEMPLE. Studii recente arată că 70% din suprafaţa uscată a Globului (procent echivalent cu 3,6 miliarde de hectare, dintre care 93% sînt reprezentate de păşuni) sînt predispuse deşertificării. Creşterea rapidă a populaţiei este direct proporţională cu necesitatea diversificării culturilor agricole şi a dezvoltă
