"Eram o scriitoare teribil de slabă în limba mea maternă. Nu cred că voi mai scrie vreodată în chinezeşte, n-am absolut niciun chef", declara de curând Yiyun Li, o tânără scriitoare cu un destin (inclusiv literar) în mare măsură asemănător celui al lui Anchee Min, o romancieră binecunoscută publicului nostru (graţie traducerilor de la editura Polirom: "Azaleea roşie", "Ultima împărăteasă", "Perla Chinei" sau "Cum am devenit doamna Mao").

Yiyun Li (foto) s-a născut (1972) şi a crescut la Beijing, a emigrat în 1996 în Statele Unite, unde şi-a început studiile aprofundate de medicină (specializarea imunologie). După două cursuri de creative writing (dintre care unul la Iowa University, frecventat, aproape tradiţional, şi de câţiva importanţi scriitori români contemporani), doamna doctor se dedică scrisului, devine editor la o revistă literară ("A public Space") şi îşi publică întâia culegere de nuvele, intitulată "A Thousand Years of Good Prayers". Cu care îşi şi ia, defintiv, permisul de scris, nu doar graţie succesului de public ci şi numeroaselor premii care au încununat volumul (Frank O'Connor International Short Story Award, Guardian First Book Award, California Book Award first fiction). Nu în ultimul rând, Yiyun Li este selectată, datorită textelor din "O mie de ani...", în antologia "Granta", printre cei mai buni 21 de prozatori tineri ai momentului.

Toate cele 11 povestiri se situează în China ultimelor două decenii şi confruntă, în genere, două generaţii de personaje: cele născute şi crescute în vremea vechiului regim, sub dictatură, personaje înţepenite într-o teroare servilă şi într-o sumbră lipsă de orizonturi, pe de-o parte, şi, pe de alta, cea a fiilor lor deveniţi adulţi, care încearcă să se exprime şi să se bucure de viaţă.

O tânără, profesoară de engleză, absolventă a universităţii din Beijing, are o mamă care vinde ouă fiert