Decizia de retragere din dezbaterea publică a proiectului de lege a sănătăţii a generat descumpănire peste tot şi un val de comentarii din cele mai variate, chiar şi susţinătorii proiectului sau cei neutri considerând că acesta a eşuat. Eu cred că nu trebuie să ne grăbim să anunţăm moartea acestui proiect. Acest lucru nu s-a întâmplat. Cred că prin declaraţia sa ieri Preşedintele nu a dorit altceva decât să scoată dezbaterea care ar fi trebuit să înceapă din cadrul unei aparente dispute Băsescu – Arafat. Acest cadru risca serios să deraieze orice dezbatere în zona unor discuţii polemice, meschine, tipice peisajului mediatic românesc, de conflict între persoane.

În deschiderea argumentului meu în favoarea faptului că reforma în sănătate nu trebuie declarată moartă, vreau să reamintesc faptul că însuşi Raed Arafat este unul dintre marii reformatori din sistemul de sănătate din România. Munca şi eforturile sale de ani de zile pentru dezvoltarea sistemului de intervenţii de urgenţă pe care îl cunoaştem cu toţii sub denumirea de SMURD s-a desfăşurat constant împotriva unor forţe redutabile, în special împotriva sistemului medical de urgenţă clasic – ambulanţa – şi, uneori, a întregului sistem de sănătate. Nu este întâmplător faptul că SMURD există şi funcţionează în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi nu al sistemului de ambulanţă. Dl. Arafat a fost respins şi atacat constant de către reprezentanţii sistemului de ambulanţă, de la medici la sindicatele din acest domeniu, pe motivul că acesta ar pune în pericol funcţionarea sistemului medical de urgenţă şi pe oamenii care au nevoie de acesta ! Ironic, nu ? Cu o încăpăţânare exemplară şi cu munca sa de furnică, modest şi energic deopotrivă, dl. Arafat a reuşit să pună pe picioare proiectul său, împotriva tuturor obstacolelor. SMURD a devenit un « brand » şi mulţi neaveniţi încearcă acum să se agaţe