În “Sirena”, Camilla Lackberg – supranumită “Agatha Christie a Suediei” – readuce la rampă personaje pe care le-am mai întâlnit şi în alte cărţi ale acestei autoare: Erica Falck, o scriitoare de romane poliţiste inspirate din cazuri reale, Patrik Hedstrom – ofiţer de poliţie la secţia Tanumshede din orăşelul Fjallbacka, şeful lui, Bertill Mellberg... Ca şi în “Copilul german” sau în “Predicatorul”, “Prinţesa gheţurilor”, eroii acţionează la fel, au acelaşi comportament – femeia dovedeşte o perseverenţă uluitoare în derularea anchetei, poliţistul urmăreşte cu tenacitate suspecţii, iar superiorul lui se complace în impostură, arogându-şi meritele altora.

____________________________

Într-o zi, Magnus Kjellner dispare fără urmă din Fjallbacka. Poliţia îl caută zadarnic mai multe luni.

În acest timp, prietenul lui, Christian Thydell, publică prima sa carte, “Sirena”, întâmpinată cu o atenţie deosebită – presa îi închină articole elogioase, în cinstea lui sunt organizate festivităţi, au loc sesiuni de autografe, cititorii sunt entuziasmaţi. Și totuşi, scriitorul debutant, considerat o nouă stea pe firmamentul literar, nu gustă din cupa succesului, fiind măcinat de nelinişti – primeşte scrisori de ameninţare, pe un perete din casa lui cineva scrie cu vopsea roşie cuvinte care îl smulg din confort.

Invidia cuiva care nu vede cu ochi buni o asemenea reuşită? O faptă de care se face vinovat scriitorul, fără ca lumea să ştie? Sau totul are o altă explicaţie, din moment ce şi alte cunoştinţe de-ale lui – Kenneth Bengtsson şi Erik Lind – primesc şi ei astfel de misive?

Poliţia e pusă pe jar pentru a afla cine le trimite.

Între timp, cadavrul lui Magnus Kjeller este descoperit sub gheaţa unui râu. Din momentul acela evenimentele încep să se precipite, acţiunea capătă ritm: o tentativă de asasinare a lui Kenneth Bengtsson eşuează, Ch