Cel mai recent raport al Agenţiei Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale (FRA), publicat ieri, şi care a fost realizat în toate cele 27 de state membre ale UE, arată că românii se simt discriminaţi, cu precădere, în Italia şi Spania.
Adică cele două state în care românii au emigrat masiv, după intrarea României în blocul comunitar. Astfel, 79 la sută dintre românii din Italia şi 43 la sută dintre cei care trăiesc în Spania se simt vulnerabili în faţa atacurilor discriminatorii şi aproape 90 la sută dintre aceştia nu cunosc nicio organizaţie care oferă asistenţă victimelor discriminării.
"Dinte pentru dinte" în Italia
În Italia, există o comunitate românească foarte importantă, de aproximativ un milion de persoane. Românii nu par a fi imigranţii "perfecţi" în Italia, nu mai puţin de 14 la sută din totalul infracţiunilor din Peninsulă în 2008 fiind atribuite acestora, potrivit ministrului italian de interne, Roberto Maroni,în scădere însă faţă de 2007.
Cel mai mediatizat caz cu un protagonist român a fost, fără îndoială, cazul "Mailat", românul condamnat anul trecut la 29 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav, tâlhărie şi agresiune sexuală. Relatările amănunţite în legătură cu uciderea Giovannei Reggiani, în octombrie 2007, fotografii de la înmormântarea acesteia şi declaraţii ale familiei îndurerate au fost prezentate obsesiv de presa din Peninsulă, care începea astfel să contureze un convenabil portret robot al imigrantului român, specializat în furturi şi violuri.
Şi anul acesta, comunitatea de români a oferit presei italiene o sursă importantă de subiecte care au propagat o imagine negativă.
Răspunsul italienilor nu a ezitat să apară, mai multe atacuri asupra cetăţenilor români din Italia fiind înregistrate în ultimele luni- violuri, explozii în magazinele imigranţilor ş
