Ţara care găzduieşte Mondialul e plină de contradicţii şi te poate pune într-o serie întreagă de situaţii neprevăzute. Despre Africa de Sud jumătate e adevăr, jumătate legendă. Suntem de patru zile în ţara care găzduieşte Mondialul şi impresiile contradictorii persistă.
Să o luăm cu începutul. Ca dezvoltare, infrastuctură şi economie, ţara lui Nelson Mandela e America Africii. Nu se compară cu nicio altă surată neagră, dovadă că Mondialul a fost găzduit aici. E un eveniment care a necesitat investiţii de sute de milioane de euro şi la care, din păcate, România nu ar putea visa nici în următorii 50 de ani!
Mai citeşte şi:
Argentina lui Maradona merge „ceas“
Există autostrăzi, şosele suspendate chiar şi în oraşe, multă verdeaţă, clădiri înalte şi luminoase. Nu vezi picior de câine vagabond pe stradă, pubelele nu sunt pline cu şobolani, iar vacile şi caii nu circulă paralel cu maşinile.
Şi totuşi, Africa de Sud e departe de a fi o ţară perfectă. Rata şomajului este înfiorătoare: 43 la sută! Puţin mai mare e speranţa de viaţă: 50 de ani la bărbaţi, 54 la femei. „Diferenţa este imensă între clasele sociale. Cei cu bani sunt putred de bogaţi, iar săracii, muritori de foame. Sunt foarte puţini cei care fac parte din clasa de mijloc", povesteşte un şofer de autobuz.
Lucrează pentru o firmă de stat, care, pe durata Mondialului, asigură transportul pentru jurnalişti de la stadioane până la zonele centrale ale oraşului. Câştigă lunar 6.000 de rand (aproximativ 650 euro) şi e mulţumit.
„Nu e mult, dar cu suma asta duc o viaţă decentă. Am o casă, cei trei copii merg la şcoală, am ce pune pe masă pentru familie şi, o dată pe lună, ne permitem să ieşim la un restaurant", continuă şoferul autocarului FIFA, care se consideră unul dintre sud-africanii norocoşi din ţara cu cea mai mare rată de crime pe zi, 50 la număr şi