Pe 1 iulie 2008, România a introdus măsura de inscripţionare cu avertismente combinate pe pachetele de ţigarete comercializate, realizate şi selecţionate de Comisia Europeană. După un an de zile, imaginile au avut doar impact de moment, niciun fumător neanunţând că s-a lăsat de fumat. În schimb, avertismentele combinate de pe pachetele de ţigări au determinat mai mulţi fumători să-şi modifice modul de a fuma în încercarea de a diminua efectele asupra organismului, comparativ cu avertismentele-text, arată un studiu realizat de Institutul Marius Nasta, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii. Astfel, cei intervievaţi afirmă că au stins ţigara mai repede (16,4% faţă de 13,1%), au amânat fumatul (10,7% faţă de 7,7%) sau au schimbat marca de ţigări cu una „mai uşoară” (24,4% faţă de 21,6%). Deşi, din punct de vedere al scăderii riscurilor pentru sănătate, modificarea modului de a fuma nu este eficientă, ea este un indicator al schimbării atitudinii fumătorului: conştientizează riscurile, dar încă nu se simte pregătit să facă pasul final.

Circa 50% - la fel de fumători

Potrivit studiului, există şi persoane care afirmă că nu sunt influenţate de existenţa imaginilor pe pachetele de ţigări (42,7%). Ele folosesc tot felul de „tertipuri” pentru a diminua impactul emoţional al imaginilor şi a reuşi astfel să evite confruntarea cu realitatea: nu privesc pachetul inscripţionat cu imagini atunci când iau o ţigară (21,8% versus 12,6% când erau doar texte) ori îl acoperă (23,6% versus 4,7% care făceau acest gest cu pachetele inscripţionate doar cu text) sau chiar cer vânzătorului un pachet de ţigări cu o anumită imagine (16% faţă de doar 2% care solicitau un anume text). Prima ţară din Europa care a introdus pictogramele de avertisment pe pachetele de ţigări este Belgia. În lume, reglementarea a apărut, pentru prima dată, în Canada. În România, 33.000 de persoane mor