Una dintre cele mai mari investiţii în infrastructură din judeţul Braşov este construirea barajului de la Mândra, care va duce la apariţia lacului artificial Veneţia.
Guvernul comunist din 1987 a decis să demareze această investiţie de anvergură, strategică la nivel naţional, care avea iniţial dimensiuni mult mai mari. Barajul deversor va avea trei deschideri de 10×16 m! Conform proiectului iniţial, coada lacului pleca de la Hoghiz – Homorod – Ungra – Cuciulata – Comăna – Crihalma – Veneţia de Jos – Ticuşu Nou – Părău – Şercaia – Hălmeag – Mândra. Capacitatea maximă de înmagazinare a lacului era de 338 de milioane de metri cubi.
Conform gândirii de la acea vreme, investiţia avea trei scopuri:
1. Regularizarea râului Olt, care va permite reglarea de debite şi intervenţii pentru decolmatarea lacurilor din aval de Făgăraş. Astăzi există 24 de hidrocentrale – lacuri de acumulare pe Olt, până la Dunăre. Conform specialiştilor, decolmatarea unui lac de acumulare este atât de scumpă încât de multe ori este mai ieftin să construieşti un lac nou…
2. Noul lac de acumulare asigură prevenirea de inundaţii din aval de barajul nou construit la Mândra, înainte de Făgăraş.
3. Producţia de energie electrică.
Pe vremea PCR se muncea…
În 1988, mai-marii PCR au dispus începerea imediată a lucrărilor. La Mândra au fost aduşi 1.200 de muncitori care s-au apucat fără prea multe mofturi de treabă. Din păcate, după revoluţie, lucrările au continuat într-un ritm mult mai mic, iar în 2004 Guvernul de la avea vreme a decis redimensionarea proiectului, astfel încât capătul lacului să ajungă doar până la Comăna, nu până la Hoghiz, cum era prevăzut iniţial.
Beneficiarul investiţiei, Hidroelectrica, care a desemnat prin licitaţie şi continuatorul lucrărilor: Hidroconstrucţia SA… Conform datelor existente, până la această dată s-au invest
