Clasa politică din România nu pare dornică să plece în vacanţă. Subiecte fierbinţi aruncă în clocot partidele şi personalităţile politice, iar nouă ne strică liniştea verii. Marele eveniment al acestor zile îl reprezintă comunicarea rezultatelor Barometrului de Opinie Politică realizat de IMAS. Partidul Democrat, deşi învins pe teren, în ultima sesiune a parlamentului, câştigă la „masa verde” a preferinţelor românilor cu un scor de 50% din opţiunile de vot, propulsat, bineînţeles, de preşedintele Băsescu, în care au încredere peste 56% din românii chestionaţi. Partidul Naţional Liberal este aruncat pe locul trei, cu un amărât de 11%, după Partidul Social Democrat, agreat de 15% dintre alegători. Nea Jiji intră sigur în parlament, cu un 10% care îi va permite o prezenţă onorabilă, cel puţin numeric, în forul suprem al statului. Resturile clasei politice, resturi oarecum la propriu, reprezentate de PRM, UDMR, PLD, PC, PIN şi PNŢCD, se zbat între 1 şi 4%, fiind în afara oricărui calcul politic. Băsescu (56%), Becali (33%) şi Stolojan (31%) sunt „tripleta de aur“ a personalităţilor politice ale momentului. Un marinar, un cioban şi un finanţist au reuşit să se facă plăcuţi, adoraţi de marea parte a alegătorilor. Această ciudată alăturare spune multe despre cultura politică a românilor şi mai ales despre pragmatismul împletit alternativ cu exaltarea şi resemnarea care caracterizează relaţia poporului nostru cu cei care sunt chemaţi să ne fie conducători. Băsescu pare să întruchipeze voievodul salvator, acel mesia politic la care aspiră de atâtea veacuri românii. Discursul băsescian despre combaterea corupţiei, despre demonizarea clasei celor bogaţi, despre presupusa conspiraţie antinaţională dintre politicieni şi oamenii de afaceri a făcut furori în sufletele românilor, care sunt dispuşi să-şi afle salvarea mai curând sub ocrotirea paternă a unui „tătuc“, decât făcând ape