Dupa 23 de ani de ani de revolutia lui "a fost sau n-a fost" (multumesc Porumboiu jr.!), am ajuns iarasi la o rascruce, cand lipsa de respect fata de reguli si legi isi arata din nou coltii, irosind anii de constructie dificila a unei imagini cat de cat europene. Cum se sparg unul dupa altul baloanele de la sarba(u)torile de Anul Nou, asa au inceput sa se sparga amagelile electorale, demne de baronul din titlu, ale USL. A trecut guvernul Ponta I, „cel mai curat guvern", guvernul Ponta II s-a urcat in nacela de conducere, dar si acesta arde gazu' de pomana. De pomana lor, a oligarhilor, adica! Dirijabilul Romaniei, umplut cu gaz mai usor decat aerul, se indreapta tot mai mult spre Rasarit, „spre comunism in zbor", cum ne susura in urechi Scornicesteanul, ca, nu-i asa, „lumina vine de la Rasarit". Si e o lumina a dracului de rosie in aceasta Mareata Uniune Socialista, o „republica mareata vatra", cum se canta dinioara din toti bojogii megafoanelor. Rosie si „de larga concentrare democratica", cu „larga baza populara", mai ceva ca FSN-ul in 1990. Lumea intreaga democratica e ingrijorata de situatia din Romania, numai pe romani nu-i ingrijoreaza nimic: nici derapajele Puterii din vara anului trecut, nici economia blocata, nici pericolul in care se afla institutiile democratice in urma instaurarii unui partid unic. S-a ajuns la o biruinta strivitoare, doua treimi in Parlament, o „victorie solida", cum zicea taricelul Moliceanu (pardon, invers!). Ce „solida", monser? E supraponderala, obeza, dom'le, ca rupe tara. S-a pravalit peste noi ca zeppelinul Hindenburg. Dar nu a ajuns „dodoloata" Romania, cum visau romanii la '18, ci e dodolot Parlamentul, „ful" de-a dreptul. Nu mai incap in „nacela": sala Parlamentului are 501 locuri, iar ei sunt 588 de calatori pe gratis, adica pe spinarea noastra: frati si cumnati, guristi si gugustiuci, rude, gude si parasute, urmasi de peceris