Blocati cu totii in crize, recesiuni, echilibre structurale, scandaluri mediatice, uitam sa ne preocupam de viitor. De Romania copiilor si nepotilor nostri. Ca nu traim doar pentru mancarea de azi si de maine. Mi-a atras atentia un interviu al lui Calin Georgescu, Director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă din România, Doctor în pedologie la Institutul Agronomic Bucureşti. Romania are cel mai bun sol din Europa. Se anunta la orizont o criza alimentara, suprapusa peste alte crize. 45% din populatia Romaniei traieste in mediu rural, peste 30% lucreaza in agricultura si totusi, contributia la PIB a acestui sector este de doar 8%! Adica o oportunitate imensa, avand in vedere previziunile globale sumbre facute de experti in dezvoltare. Avem o forta de munca semicalificata pentru munci agricole de 2-3 milioane de oameni, care se ocupa mai degraba cu agricultura de subzistenta, in timp ce trei milioane de hectare de teren agricol de cea mai buna calitate stau parloaga. Avem iesire la Marea Neagra si Dunarea ca axa de transport pana in inima Europei. Candva, Romania a fost granarul Europei. Au aparut, in ultimul timp, cumparatori straini de teren agricol, arabi, italieni, israelieni, profitand de pretul scazut al pamantului, astfel incat, la ora actuala, cateva sute de mii de hectare deja sunt in proprietate straine. O fi bine, o fi rau? Mai ales ca investitorii nici nu se inghesuie sa le puna in valoare. Stau si asteapta sa creasca pretul pentru ca apoi sa revanda. Adica investitii speculative, nu productive. In plus, UE ne preseaza sa dam liber la achizitii de teren pentru persoane fizice, ca asa e regula in UE. Fragmentarea terenului agricol este inca foarte mare. Nu se pot face exploatatii si ferme profitabile pe cateva hectare. Cate ceva s-a incercat, renta viagera, pentru cei care isi concesioneaza terenurile. Nimeni nu stie ce efect a avut, pen