În cele şapte cimitire, cu trei sedii administrative, din municipiu, sunt 67.500 de locuri de veci. În niciunul dintre cimitire nu mai sunt locuri de veci de vânzare pentru vii. Puţinele spaţii din cimitirele periferice se dau numai cu act de deces şi după o analiză minuţioasă.

Criza locurilor de veci a dus, în timp, la formarea unele adevărate mafia a gropilor. Aşa se face că, la mâna a doua sau chiar a treia, doi metri pătraţi de pământ ajung să coste şi 2.000 de euro, adică de două ori mai mult decât metrul pătrat de locuinţă.

N-orecunosc preoţii, nici administratorii cimitirelor, nici groparii – are sunt cheia şi lăcata acestor tranzacţii - ci chiar cumpărătorii. Colac peste pupăză, de mai bine de un an, de când a fost retrasă paza cu poliţişti locali din şase dintre cimitire, locurile de veci au devenit ţinta hoţilor de fier vechi şi a vandalilor. Cel mai căutat cimitir din oraş este „Sfântul Constantin”, care e şi singurul păzit din oraş. Aici, mormântul e vândut, precum apartamentul, în funcţie de poziţie: „cu vedere la alee”, „lângă osuar”...

„Soţul a murit acum 14 ani şi l-am îngropat în locul unor rude. Am reuşit să cumpăr un loc şi după ce va fi gata îl voi exhuma şi aduce aici, unde şi eu voi fi înmormântată. Am cumpărat acest loc în toamna anului trecut, prin intermediari, groparii de aici din cimitir. Am dat pe el 5.500 de lei. Cripta costă 2.400 de lei. Monumentul (crucea şi soclul) mai costă încă 700 de lei”, ne-a spus Constantina Ene, 81 de ani.

Per total, cei doi metri pătraţi de loc de veci costă 8.600 lei. Adică 1.070 de euro pe metrul pătrat. Comparativ, preţul un apartament variază, în municipiu, între 370 şi 800 de euro pe metrul pătrat.

Problema nu este doar că locurile de veci au devenit un lux pentru muritorul de rând, ci şi faptul că, deşi plătesc, aparţinătorii se pot trezi oricând că le-au fo