Redactorul T. de la Ilustratiunea Romana facea o vizita celebrei artiste Maria Filotti la mijloc de toamna. Iata ce a iesit...
O minunata dupa-amiaza de toamna, cu belsug de soare primavaratec. Automobilul a oprit in fata unui imobil inalt, alb, svelt, respirand cu destula cochetarie liniile unei arhitecturi moderne: locuinta dnei Maria Filotti, distinsa si talentata noastra artista, din Str. Vasile Parvan No. 12. Cateva clipe si iata-ma asteptand in "biroul de lucru" incarcat cu carti, tablouri si flori. Un ochiu deprins cu mestesugul "interioarelor" desluseste limpede, dintrâo simpla privire ca biroul si celelalte "incaperi" sunt ispititoare bijuterii de arta si de bun-gust, pe care o minte intelegatoare le-a gandit candva indelung si le-a realizat - cum nu se poate mai frumos. De aceia, fiecare lucru, fiecare mobila, fiecare frantura de zid poarta ceva din caldura unui suflet adevarat de artist. O caldura umana, diferita de aceea pe care ne-o procura modernismul "artei in interior", ce e drept impresionanta, dar artificiala.
COMORI DE SUFLET. O caldura care imprumuta lucrurilor ceva din viata care le-a creiat... Asaâsi "traesc" lucrurile viata lor tainica, fermecatoare, odihnind ochiul celui obosit, desfatand spiritul celui framantat de nimicurile vietii de toate zilele. Cine ar putea trece pe langa asemenea comori de camin ca privirea sa nu le dijmuiasca vraja?... Sus, pe un raft de carti scumpe, cineva a randuit o menajerie de portelan. Un catel, o pisica, un carabus, o gasca si trei elefanti stau gata sa povesteasca celui dintai indiscret ce maini delicate i-au asezat asa in atitudini de minusculul muzeu. Micuta menajerie nu-i decat o colectie de fetise. Fiecare "animal" poarta noroc. Cine stie!
Dar superstitia este superstitie si credinta fiecaruia e adevarata lege. Ma gandeam tocmai la superstitiile marilor artisti, cand o voce mladioasa
