Înainte de a ajunge la opinia publică, gata desecretizate, contractele privatizărilor din energie au ajuns pe masa de lucru a Parchetului, generând un adevărat scandal în presă şi agitaţie în lumea politică şi economică. Iţele afacerilor sunt transnaţionale, dar ramificaţiile lor duc până în curtea unor deja celebri „băieţi deştepţi“. Grav este că întregul scandal poate duce până la amânarea privatizărilor rămase restante, în ciuda recomandărilor UE, s
Înainte de a ajunge la opinia publică, gata desecretizate, contractele privatizărilor din energie au ajuns pe masa de lucru a Parchetului, generând un adevărat scandal în presă şi agitaţie în lumea politică şi economică.
Iţele afacerilor sunt transnaţionale, dar ramificaţiile lor duc până în curtea unor deja celebri „băieţi deştepţi“. Grav este că întregul scandal poate duce până la amânarea privatizărilor rămase restante, în ciuda recomandărilor UE, sau poate determina chiar stoparea acestora. Situaţia are precedent chiar şi pe pieţe redutabile, cum ar fi cele ale SUA, Franţa, Canada sau Australia. Dar, la noi, dincolo de interesele strategice privind resursele, problema care se pune, însă, este dacă statul român e în măsură să renunţe la banii încasaţi şi să investească sumele necesare aducerii companiilor energetice rămase la stat pe linia profitabilităţii. Altfel, nu se va întâmpla altceva decât înlocuirea intereselor dubioase din jurul unora dintre privatizări cu interesele şi mai dubioase din jurul administrării companiilor respective de către stat.
La prima vedere, Wolfgang Ruttenstorfer, preşedintele OMV, pare un tehnocrat abil, care ştie să-şi ascundă emoţiile. Încercarea lui de a transforma Petrom într-un jucător regional pe piaţa petrolului s-a lovit, cel puţin deocamdată, de zidul format în jurul modului în care a fost privatizată compania românească. Motiv pentru care, po