La prima vedere, vanatoarea, asa cum e descrisa in "Legea Protectiei Fondului Cinegetic si a Vanatorii", poate starni fiori:
"actiunea de pandire, cautare, starnire, haituire sau orice alta activitate avand ca finalitate capturarea vanatului ori uciderea acestuia,
desfasurate asupra exemplarelor din speciile prevazute in anexele nr. 1 si nr. 2, aflate in stare de libertate pe fondurile de vanatoare". Dar, pentru inviorarea celor mai slabi de inima, articolul 3 al acestei legi precizeaza: "Exercitarea vanatorii se face in scopul asigurarii echilibrului ecologic, ameliorarii calitatii populatiilor faunei de interes cinegetic, cercetarii stiintifice, didactic sau recreativ-sportiv".
In anul 2002, cel mai vechi om modern (Homo sapiens sapiens) ramas in Europa a fost descoperit in Pestera cu Oase, in Romania, langa Anina. Specialistii l-au botezat Ion. Ramasitele sale, adica maxilarul inferior, sunt datate ca avand aproxima-tiv 42.000 de ani. Cu cateva sute de mii de ani inaintea lui Ion, stramosii sai intrebuintau deja arme de piatra si incepusera sa le perfectioneze pe cele de os. Pe atunci, economia era "pradalnica". Vanatoarea, realizata in colectiv, era principala sursa de hrana. In pleistocenul inferior, au aparut primele unelte de vanatoare si cules, rudimentare, din aschii si bolovani de rau, cu o muchie taioasa pentru cioplit, taiat si razuit, atribuite "Culturii de Prund", din Sud-Vestul Europei pana in Sud-Vestul Africii. Uneltele au evoluat spre "toporasele de mana", in forma samburelui de migdala, lucrate prin lovituri pe ambele fete. In paleoliticul mijlociu, omul de Neanderthal isi confectionase arme de silex pentru impuns si taiat, folosite si ca varfuri de lance la vanat s.a. Atunci s-a ajuns si la o diviziune naturala a muncii, vanatul fiind practicat de barbati, iar culesul - de femei. In paleoliticul superior, adica pe vremea lui I
