Substanţele inhalate sau ingerate din mediul înconjurător fie „mimează" sau inhibă activitatea unor hormoni, fie afectează sinteza lor.
Estrogenii sunt hormonii cei mai sensibili la substanţele din mediu. Nivelul lor poate fi uşor perturbat de bisfenolul A, care se găseşte în plasticul incasant şi uşor, numit policarbonat, din care sunt fabricate unele biberoane, caserole şi farfurii.
Fetiţele expuse unui nivel mare de bisfenol A pot intra precoce la pubertate. „Bisfenolul A poate să provoace bărbaţilor creşterea ţesutului mamar şi tulburări de dinamică sexuală", spune prof. dr. Constantin Dumitrache, medic primar endocrinolog la Clinica Gral Medical din Bucureşti. Substanţa a fost asociată chiar cu un risc mai mare de cancer mamar şi testicular.
Parabenii, conservanţi care se găsesc în majoritatea cosmeticelor, „mimează" acţiunea estrogenilor, la fel ca bisfenolul A. Aceste substanţe au potenţial cancerigen.
Plasticul care conţine ftalaţi poate, de asemenea, să perturbe nivelul hormonilor estrogeni, dar şi pe cel al testosteronului. Aceste substanţe se găsesc în PET-uri şi în unele recipiente fabricate din PVC.
Pesticidele, risc pentru fertilitate
Specialiştii în medicină reproductivă susţin că, din anii '30 şi până astăzi, calitatea spermei (numărul de spermatozoizi viabili) s-a redus cu 50%, iar expunerea la pesticide a jucat un rol important. Există aproape 60 de pesticide care perturbă balanţa hormonală. Unele dintre ele, cum este atrazina, feminizează băieţii, potrivit unor experimente.
Şi dioxina este un perturbator hormonal puternic. Substanţa este eliberată în mediu în urma unor activităţi industriale, în urma producerii de pesticide ori a reziduurilor. Dioxina se găseşte preponderent în carne, lactate şi în peşte şi influenţează nivelul hormonilor tiroidieni, estrogeni şi al testosteronul
